psa 27

Chiar de-ar veni oștirea, un zid să mă-nconjoare, Chiar de-ar fi război, eu stau pe stâncă tare! Nu mă tem de nimeni, în Tine-i Puterea mea, Tu ești Scăparea, Eroul din viața mea. Cei răi se clatină, se pierd în noaptea grea, Căci Tu mă ascunzi, mă ții sub aripa Ta!

Domnul e Lumina și Mântuirea mea, De cine să mă tem, de cine să-mi fie frică? Domnul e Tăria vieții, Sprijinul în ea, Nicio oștire nu-mi va clinti inima!
Un singur scop îmi arde-n piept, îl caut zi de zi, Să fiu în Casa Ta, oricât am de trăi! Să văd Slava Ta, o frumusețe-n Har curat, Să cânt laude-n Templul Tău neîncetat! Mă ridici pe-o stâncă, la loc de-adăpost înalt, Mă scapi din groapă, mă ridici de la pământ. Capul meu se înalță, iar inima mea cântă, Ești singura Speranță, Prezență mea cea Sfântă!

Domnul e Lumina și Mântuirea mea, De cine să mă tem, de cine să-mi fie frică? Domnul e Tăria vieții, Sprijinul în ea, Nicio oștire nu-mi va clinti inima!

Ascultă, Doamne, strigătul când vin, Răspunde-mi, ai milă, la Tine mă închin! Caut Fața Ta, inima o strigă tare: Nu mă lăsa, nu mă părăsi în încercare! O, de n-aș fi crezut că voi vedea-n lumină, Voi vedea bunătatea Ta pe acest pământ!

Fii tare! Prinde curaj! Așteaptă-L pe Domnul!



Domnul e Lumina și Mântuirea mea, De cine să mă tem, de cine să-mi fie frică? Domnul e Tăria vieții, Sprijinul în ea, Nicio oștire nu-mi va clinti inima!

El e Lumina! El e Tăria! ...Mântuirea mea!