Fiul meu iubit

Într-o marți cu soare, în zori de mai,
Pe doi, dimineața – țin minte și-acum,
La nouă și-un sfert ai venit dintre rai,
Și-ai scris pentru noi cel mai frumos drum.

Cu trei nouă sute – puternic și viu,
Cincizeci și-un centimetru de vis și lumină,
Din prima secundă am știut că vei fi
Băiatul ce viața întreagă mi-o alină.

Nu știam ce nume să-ți dau la-nceput,
Mă plimbam prin gânduri, prin vise, prin dor,
Dar tu, din burtică, jucai neîntrerupt,
Parcă strigai: „Vreau nume de Campion!” ⚽

Așa ai devenit Robert – un nume de forță,
Dar Roby în suflet ți-am spus zi de zi,
Iar buneii, cu dor, cu vocea lor blândă,
Te strigă „Robertică”… cu drag zi de zi.

Ai fost un copil liniștit ca o rugă,
Cuminte, dar plin de lumină și joc,
Mai făceai năzbâtii, dar fără să-ți fugă
Din suflet vreodată bunătatea din loc.

Anii s-au dus… dar tu n-ai plecat
Din acel adevăr simplu și pur:
Același băiat cu suflet curat,
Doar mai puternic… și tot mai MATUR.

Și azi, la douăzeci, când te privesc,
Simt cum în piept inima-mi bate mai tare,
Căci nu ești doar fiul pe care-l iubesc,
Ești visul meu viu… fără hotare.

Să mergi înainte, chiar când va fi greu,
Să nu-ți pierzi zâmbetul, focul din tine,
Să fii bun, să fii drept – asta-ți cer mereu,
Căci lumea se schimbă prin oameni ca tine.

Și oricât vei crește, oricât vei zbura,
Prin viață, prin ani, prin doruri și vise,
Să știi că acasă mereu vei avea
O inimă caldă și brațe întinse.

La mulți ani, Roby… sufletul meu,
Băiatul meu drag, lumina din mine,
De 20 de ani îți mulțumesc eu…
Că viața mea are sens doar prin tine.❤️