[Verse 1] Câte rânduri eu ți-am scris Pe caiete Pe hârtie Nopți întreagi cu ochii stinși Și cu inima pustie Câte versuri de iubire De nădejde și speranță Apoi rânduri de despărțire Scrise-n colțul de pe față
[Chorus] Tu mi-ai fost muză și iubită Cea mai mare a mea avere Dintr-un gest Dintr-o privire Îmi umpleai iarăși putere Și de-ți pierd urma-n mulțime Tot în tine mă mai pierd Câte rânduri ți-am scris Iubire Și de tine tot n-am șters
[Verse 2] Ții minte prima dimineață Cafeaua rece pe fereastră Tu râdeai dintr-o nimica Și părea întreagă-o casă Ai plecat cu două valize Și cu numele meu vechi Eu am rămas doar cu fraze Și cu gust sărat pe pleoape
[Chorus] Tu mi-ai fost muză și iubită Cea mai mare a mea avere Dintr-un gest Dintr-o privire Îmi dăruiai atâta putere Și de-mi tremură azi mâna Peste foaia asta grea Câte rânduri ți-am scris Iubire Încă toate-s despre ea
[Bridge] Dacă mâine ne-om vedea La un colț de altă gară Ai ști oare dintre oameni Cine te-a iubit mai rară? N-o să-ți cer să te întorci Nici să-mi spui de ce-ai plecat Doar să știi că toate rândurile Te-au iubit în loc de „pac”
[Chorus] Tu mi-ai fost muză și iubită Cea mai mare a mea avere Chiar de azi semnez alt nume Tot de tine-mi iau putere Și de-mi sting vocea în tăcere Și nu-ți mai șoptesc nimic Câte rânduri ți-am scris Iubire Îți vor spune ce mai simt
Musikstil
Warm acoustic ballad with intimate male vocals, close-mic'd nylon guitar and soft piano chords. Verses stay sparse and confessional, chorus swells with subtle string pad and stacked harmonies. Gentle rise into the hook, tender rubato phrasing, ending on a quiet, unresolved chord to keep the ache lingering.