Dușmanul meu eram eu

Mă temeam ce spun oamenii despre mine până când mi-am dat seama că oricum vorbesc.Trebuia să fiu respinsă ca să îmi dau seama că trebuie să am mai multă încredere în mine.Îmi era teamă de adevăr până când am descoperit fidelitatea minciunilor,mă temeam de moarte până când am învățat că nu este finalul,ci un început.Mă temeam de ridicol până când am învățat să râd singură de mine.Îmi era frică de întuneric până când am văzut frumusețea luminii într-o stea,mă temeam de schimbare,până când am realizat că și fluturele trebuie să treacă printr-o metamorfoză înainte să zboare.Hai să facem ca viața noastră să aibă mai multă viață în fiecare zi,să învățăm să trăim liberi,că oricum timpul când vom murii e fixat.Un salut pentru tine indiferent unde te afli...și amintește-ți ... Întotdeauna, oamenii vor vorbii,vor invidia,vor minții,vor rănii.Așa că nu-ți fie teamă...Mergi înainte cu viața ta și încearcă să te faci fericit pe tine și pe cei ce te înconjoară