Strofa 1: Palatele ridicate din planuri ambițioase, Se clatină în timp, sub pașii altor generații. Ceea ce azi pare veșnic, mâine devine urmă, Averea e o umbră ce se dizolvă în tăcere.
Refren: Nu luăm nimic cu noi atunci când trecem pragul. Rămân doar vorbele, faptele și urma pașilor. Toate bogățiile pier, când închid ochii. Valoarea reală e în inimă și în respect.
Strofa 2: Aurul se șlefuieste, dar se topește în timpuri. Casele se ridică, dar pot fi dărâmate. Numai caracterul rămâne nemutat în ființă, Când ultimul drum se deschide înainte.
Refren: Nu luăm nimic cu noi atunci când trecem pragul... (idem)
Strofa 3: Conturile cresc, dar nu pot cumpăra liniștea. Trecerea anilor arată ce este cu adevărat durabil. Omul nu este ceea ce strânge, ci ceea ce dăruiește, Iar sufletul vorbește mai tare decât posesiunile.
Refren
Strofa 4: Am văzut tronuri înalte devenind simple scaune goale, Și oameni puternici rătăcind în propria lor tăcere. Cei umili au lăsat în urmă lumină, Pentru că au dăruit fără să ceară înapoi.
Refren
Strofa 5: Argintul sună frumos, dar nu încălzește inimi. Bijuteriile strălucesc, dar nu pot vindeca suflete. Doar bunătatea poate trece dincolo de timp, Ca un ecou curat și fără sfârșit.
Refren
Strofa 6: Averea p
Stile di musica
A Romanian dance-pop track with a driving beat and a female vocalist, The song features a prominent synth bassline, a four-on-the-floor kick drum, and a clap on beats two and four, Percussion includ